Ce trebuie sa stim despre bateriile auto

Bateria este un element delicat al instalatiei electrice auto si poate produce mari neplaceri, mai ales in sezonul rece. Este gresit sa credem ca daca avem o baterie moderna de tip "fara intretinere" nu trebuie sa o mai luam in consideratie. Deasemenea, exista atat de multe pareri (de genul miturilor urbane) incat nu stii ce sa mai crezi.

Ce trebuie sa stim?

Marea majoritate a bateriilor de pe masini sint baterii cu plumb si au ca electrolit o solutie diluata de acid sulfuric. Mai exista si baterii alcaline (care sint mai scumpe) si deasemenea mai exista si produse "ultimul racnet" pe baza de litiu sau alte elemente. Articolul de fata trateaza bateriile cu plumb.

Fiecare element contine doua seturi de placi (asemanatoare cu niste gratare de plumb) asezate intretesut, fiecare set fiind legat la cite o borna a elementului. In ochiurile placilor se preseaza o pasta pe baza de oxizi de plumb,a carei compozitie este diferita pentru placile pozitive si pentru cele negative (reteta acestor paste constituie secretul fiecarei firme).

Pentru a nu se atinge, placile sint separate de niste membrane izolante si poroase numite separatori, a caror tehnologie de fabricatie este la fel de secreta ca si cea a pastelor. Porozitatea lor (care trebuie sa fie cit mai mare) e hotaritoare pentru rezistenta interna a bateriei, si implicit influenteaza curentul maxim de pornire. Pentru a nu se scutura pasta de pe placi si a produce scurtcircuite, in ultimul timp se folosesc separatori-plic, care retin eventualele bucati de pasta desprinse de pe placi.

Intr-un acumulator incarcat, densitatea electrolitului este maxima, in jurul valorii de 1,28g/cm3. Pe masura ce se consuma curent din baterie, radicalul acid SO4 (va amintiti de la chimia facuta in scoala) din electrolit reactioneaza cu pasta din placi, rezultand sulfatul de plumb, iar densitatea electrolitului scade. Prin incarcare, sulfatii din placi se descompun si elibereaza radicalul acid SO4 in solutie, dand acid sulfuric, care face sa creasca densitatea electrolitului. Daca descarcarea acumulatorului se face peste o anumita limita, reactia devine ireversibila si sulfatul de plumb nu se mai poate descompune prin incarcare. Spunem ca placile s-au sulfatat si atunci adio acumulator.

Atentie! Unii "mesteri", cind vad ca densitatea este mult scazuta (1,0..) considera ca s-a evaporat acidu' , si se grabesc sa completeze cu electrolit de 1,28, fara sa se gandeasca: numai apa se evapora, nu si acidul sulfuric, care este absorbit in placi. Placile sint suprasaturate de sulf, deci nu mai au nevoiede un plus de acid sulfuric... Ca regula, cand nivelul electrolitului scade, nu se completeaza decat cu apa distilata (apa distilata de la benzinarii este imbuteliata si de multe firme fantoma si s-a dovedit a fi deseori apa de la robinet , care defecteaza urgent orice baterie, oricat de tare ar fi ea! e de preferat a se cumpara apa distilata din farmacii).

Principalii parametri ai unei baterii

1. Tensiunea nominala (se exprima in Volti)

Acumulatoarele cu plumb dezvolta o tensiune de 2V/element (12V=6 elemente). In timpul incarcarii tensiunea creste la 2.4V/element, si de aceea releele de tensiune de pe alternator sint calibrate la 14.4V. Cand se depaseste aceasta tensiune, acumulatorul incepe sa "fiarba" evaporand apa din electrolit (fierberea nu este una termica, ci doar un efect vizual, desi se produce si o incalzire a electrolitului). Daca se pierde electrolit si nivelul acestuia scade sub nivelul placilor, partea ramasa in contact cu aerul oxideaza si nu mai participa la reactiile reversibile din acumulator, ducind la scaderea capacitatii acestuia (iata de ce trebuie sa urmarim nivelul electrolitului si tensiunea data de alternator)!

Descarcarea acumulatorului nu trebuie sa se faca sub 1,2V/element deoarece se produce asa-zisa sulfatare.

2. Capacitatea nominala (masurata in Amperi/ora - Ah)

Ea reprezinta cantitatea de electricitate ce poate fi inmagazinata de acumulator. De la un acumulator de 45Ah complet incarcat vom obtine 45A timp de o ora, sau 4,5A timp de 10 ore.

Capacitatea acumulatorului se reduce prin imbatrinire, dar in acelasi timp exista destui factori care pot accelera acest proces.

Pentru ca un acumulator sa-si pastreze capacitatea, el nu trebuie descarcat prea tare. Studiile arata ca energia pierduta la o singura pornire, se reface in cca. 9Km de parcurs. Daca faceti multe drumuri scurte prin oras, cu multe porniri, alternatorul nu ajunge sa se regenereze si isi micsoreaza capacitatea. Se recomanda ca macar la 2 saptamini sa faceti un drum mai lung sau sa puneti acumulatorul pe un redresor pina la incarcarea completa.

Un alt factor care micsoreaza capacitatea acumulatorului este folosirea sa cu electrolitul sub nivelul placilor (am explicat mai sus de ce).

Deasemenea, temperaturile foarte scazute duc la pierderea capacitatii acumulatorului. Iarna, daca aveti in plan sa nu circulati mai mult timp, luati acumulatorul de pe masina si pastrati-l la o temperatura peste 10*C.

3. Curentul de pornire (exprimat in amperi)

Acesta reprezinta curentul maxim pe care acumulatorul il poate da demarorului pentru o perioada scurta de timp (sub 10 sec) si depinde de rezistenta interna a bateriei. In magazine putem vedea acumulatori de aceeasi capacitate, dar produsi de firme diferite, care au curenti maximi de pornire foarte diferiti (cu cit mai mare cu atit mai bine, cu conditia sa fie real). Aceste diferente provin din secretele tehnologice pe care fiecare firma le aplica produselor sale. In cazul bateriilor puternice (cu curenti de pornire mari) nu exagerati ca timp de actionare a demarorului (o cheie lunga) cand motorul nu porneste deoarece o actionare prelungita poate duce la incovoierea placilor acumulatorului si producerea de scurtcircuite interne, ce distrug acumulatorul.

Incarcarea acumulatorului se face cu redresoare mai simple sau mai sofisticate dar care trebuie sa permita reglajul continuu al curentului de incarcare si, de preferinta, sa poata fi citita aceasta valoare. Timpul de incarcare poate fi mai scurt sau mai lung in functie de starea de descarcare a acumulatorului, care se considera incarcat atunci cind incepe "fierberea" si densitatea electrolitului a atins 1,28...1,30g/cm3. Daca se continua incarcarea peste aceasta limita, nu se mai produce o incarcare ci numai se descompune apa prin electroliza, ceea ce duce la scaderea nivelului electrolitului.

Respectind aceste recomandari mariti durata de viata a acumulatorului si economisiti banii necesari achizitionarii unuia nou. In general, pe masini se monteaza baterii subdimensionate (cu o capacitate mai mica decat ar fi nevoie), deci ar fi bine ca la cumpararea unei baterii noi sa se ia una ceva mai mare (clasa imediat urmatoare - diferenta de pret este neglijabila); in acest mod se prelungeste putin si viata medie a bateriei.

Sursa: Dacia Club